Vulcanii noroiosi, o atractie turistica interesanta si intriganta…


Ce m-a surprins pe mine este ca de la intrare ti se spune sa nu atingi noroiul. Glumesc cu sotul meu cum ca ar fi radioactiv. Radem amandoi :)) El stie cat ma pasioneaza pe mine subiectul radioactivitatii in natura.

Cativa pasi mai departe, gasim un ghid. Il intreb ce caz iese din aceste cratere. Imi spune ca e radon. Il intreb daca nu e cumva radioactiv. Deja sotul meu pufneste in ras. Ghidul ezita. Apoi imi spune ca ar fi periculos insa noi nu ne aflam intr-o incapere, ca sa il inhalam. Imi spune ca suntem in aer liber si atunci nu e periculos.

Sotul meu tocmai a pierdut pariul cu mine. Radonul care iese din cratere este periculos. Fiica mea are interdictie sa se apropie de cratere. In maxim 15 minute, aventura noastra se incheie. Eu sunt cea rea, ca de fiecare data, ca nu ii las sa se joace si sa se pozeze printre craterele care bolborosesc mal gri si gaz periculos :))) Mamele astea… Nu te poti si tu distra ca apare cate una care intreaba: „Auziti, dar nu e periculos???”

Ne urcam in masina si incep documentarea. Ce e radonul, pe unde se gaseste, cum se elimina din casele care se construiesc pe pamant, ce e cu vulcanii nostri noroiosi, ce se intampla daca inhalezi radon, cat mai avem de trait :))) Si intrebarea cea mai importanta a fiicei mele, daca ne cade degetul pe care l-am bagat in noroi desi mama a zis ca nu e voie. Am spalat-o cu un litru de apa, 20 de ml de alcool sanitar, inca un litru de apa si apoi i-am zis Tatal nostru :))) E remediul meu clasic pentru noroi vulcanic de care ma tem :))

 

Razand, stand pe ganduri, pufnind in ras din cand in cand, tati tot glumind pe seama mea, Clara deja luandu-ma peste picior, am plecat spre Buzau. Am vazut una dintre cele mai frumoase regiuni din Romania. Este magnific. Imprejurimile Buzaului sunt fantastice. Ai impresia ca ajungi in rai, undeva unde iti e bine si iti place si ai putea sa iti faci o viata frumoasa.

 

Mi-a placut mult ca zona e super curata. Casele sunt ingrijite. Oamenii sunt politicosi si primitori. Unii ne saluta de la poarta. Ne zambesc foarte calduros 🙂

Una peste alta, aventura de la Vulcanii Noroiosi a ramas cu semnul intrebarii pentru mine. Am vazut o mare de cratere si vulcani, un peisaj incredibil de frumos pe de o parte, straniu si infricosator pe de alta parte. Nu stiu ce sa va spun. Am plecat cu teama ca nu ar fi trebuit sa venim si in acelasi timp cu gandul ca poate exagerez. Ce sa zic. Nu stiu ce sa zic. Astept sa vad ce zic si altii 🙂

Va pup cu drag! Nu ma judecati prea aspru daca sunt prea panicoasa. Sunt o mama flicoasa :))

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s